Banda lui Bujor tradiții din Neamț
Pe Valea Muntelui, la poalele Ceahlăului, „Banda lui Bujor“ este unul dintre cele mai cunoscute obiceiuri din perioada Sărbătorilor de iarnă. Haiducul chiar a existat, iar despre el au scris Alecsandri, Russo, Rosetti, Kogălniceanu şi Asachi.
Banda lui Bujor este o tradiţie în Grinţieş, o localitate înconjurată de culmi montane, aici existînd o tradiţie a teatrului folcloric, păstrată din generaţie în generaţie.
Un rol important în reluarea tradiţiei Bandei lui Bujor în Neamţ l-a avut profesorul doctor în istorie Daniel Dieaconu, cel care s-a dedicat nu doar studiului, ci şi practicii obiceiului, mai ales din anul 2009, când a reînfiinţat „banda mare” formată din adulţi şi bătrânii satului.
Ştefan Bujor a haiducit la sfîrşitul secolului XVIII şi începutul secolului XIX, ajungând să fie cunoscut în toată Moldova pentru faptele sale, sfidând poterele şi scăpând de multe ori ca prin minune. A fost un haiduc, nu un lotru, el jefuind pe cei bogaţi şi miluind pe cei săraci. Cântecele şi baladele închinate lui de către poeţii populari au devenit ştiute şi lăutarii timpului le intonau la ospeţele boiereşti sau în cârciumi.
“La 1810 a fost prins şi a fost spânzurat în piaţa publică din Iaşi, însă tradiţia îi mai păstrează încă amintirea“, spune profesorul Dieaconu
Astfel în preajma sărbătorilor de iarnî în curţile sătenilor are loc o confruntare simbolică dintre haiduci şi poteră în care 11 bărbaţi joacă diferite roluri. Din poteră fac parte Vânătorul şi Roşiorul, iar personajele principale sunt haiducii Bujor şi Codreanu. Mai întâi este prins Codreanu, dar vine Bujor şi îl salvează. Cu banii pe care îi iau de la Jidan, mituiesc o parte din poteră şi scapă toţi.
„Tradiţia Bandei lui Bujor a pornit la începutul secolului XX, din zona Bicaz, acolo unde acum nu se mai practică, şi s-a desfăşurat în localităţile de pe Valea Bicazului, până la Gheorghieni şi pe Valea Bistriţei, până la Borca. La un moment dat, în judeţul Neamţ erau vreo 20 de variante ale acestui obicei, dar acum se mai păstrează în comuna Grinţieş şi, mai nou, s-a reluat şi la Tulgheş, în Harghita, pe graniţa fostului Imperiu Austro-Ungar”, spune profesorul Dieaconu
Info via Monitorul de Neamt si Roman
Foto Melidonium
